3 decembrie 2010

Dragul şi nefericitul meu succesor,

Cu părere de rău mi te imaginez, oricine ai fi tu, citind relatarea pe care o consemnez în continuare. Regretul este, în parte, pentru mine, fiindcă, în mod cert, dacă această scrisoare ajunge în mâinile tale înseamnă că eu sunt în pericol, poate mort ori chiar mai rău. Dar regretul este şi pentru tine, necunoscutul meu prieten, fiindcă scrisoarea mea va fi citită doar de acela care trebuie să afle asemenea informaţii respingătoare.
Dacă nu eşi succesorul meu într-un alt fel, îmi vei fi curând moştenitor-şi mă întristează să-i încredinţez unei alte fiinţe omeneşti propria experienţă, poate incredibilă, a răului. De ce am moştenit-o eu, la rândul meu, nu ştiu, dar sper să descopăr acest lucru până la urmă, poate scriindu-ţi ţie sau poate în decursul evenimentelor ce vor urma.